Prietenul nevăzut de Cecelia Ahern, titlu original : If you could see me now


Se pare că în ultima vreme tot citesc poveşti spuse de personaje mai neobişnuite... de la naratorul plin de surprize din HOȚUL DE CĂRȚI (moartea),vam trecut la naratorul neobişnuit al Ceceliei Ahern din PRIETENUL NEVÂZUT , şi anume un prieten imaginar :-) . Tocmai v-ați gândit că vă pierdeți timpul şi că nu aveți timp de irosit pe povestioare pentru copii? Vă propun să nu luați o decize şi să-i dați o şansă! Eu aşa am făcut şi sunt foarte încântată de acest lucru. Eram sigură că Cecelia Ahern o să spună povestea în stilul ei pe care eu îl iubesc, îndoiala mea era dacă o să fie deosebită sau o să rămână o poveste drăguță care m-a facut să zâmbesc în weekend... ei bine, a fost grozavă! Este o carte cu adevărat deosebită, o carte care practic vorbeşte cu tine lucruri importante despre viață şi fericire, de fapt nu vorbeşte, urlă de-a binelea cât de important este să oferim afecțiune şi  atenție celor din jur -în special copiilor!

Se pare că atunci când noi nu suntem în stare să facem aceste lucruri fireşti, apar prietenii imaginari care ajută persoana în cauză. Ştiu că ştiți şi voi că aceşti prieteni apar în jurul copiilor, dar se pare că agenția din care face parte şi Ivan-povestitorul şi unul din personajele principale ale cărții, se mai întâmplă să se mai ocupe şi de unii adulți.

Atunci când Ivan a fost martor la o ceartă dintre Elizabeth şi sora ei-mama lui Luke, era sigur că băiatul era noua lui slujbă. Ivan şi Luke s-au împrietenit repede şi nu i-a luat mult să îşi dea seama că băițelul nu prea avea nevoie de el, deşi mama lui era alcoolică şi nu îşi cunoştea tatăl, mătuşa lui se ocupa de el cum putea mai bine, deşi nu era capabilă să îi ofere şi afecțiune. Luke mai avea şi o bonă drăguță care se ocupa de partea sentimentală, deci copilul nu era un exemplu de copil fericit, dar nici probleme nu avea. Era destul de mulțumit în sitiația aceea.

 Între timp, ivan a fost fascinat de Elizabeth -mătuşa care nici măcar nu îl vedea-doar cei ce cred, văd astfel de prieteni!
Când a reuşit să o facă să îl vadă, ea pur şi simplu evita adevărul, răstălmăcea cuvintele, astfel Ivan era real şi nu se îndoia nici o clipă de acest lucru.

Deşi Ivan ştia exact că treaba lui era să sădească speranța în sufletul ei şi să o ajute să se deschidă, să scape de suferința avută în copilărie şi apoi să plece, undeva pe drum s-a îndrăgostit de ea şi îşi dorea să rămână alături de ea pentru totdeauna...      

Aş vrea să vă mai dezvălui câte ceva deoarece e greu să te opreşti să vorbeşti despre ceva cu adevărat frumos, dar nu vreau să vă stric lectura şi o să vă las pe voi să aflați cum se sfârşeşte povestea .
Oricum,pot să vă spun că pe mine, această carte m-a lăsat cu un sentiment de pace, linişte şi speranță ! :-)

Etichete: , , , , , , ,